Obiective turistice Bistrita – Costesti

Mănăstirea Arnota este ctitorită de Matei Basarab, având o vechime destul de înaintată, datând din anii 1633. Potrivit istoricilor, mănăstirea Arnota a fost clădită pe ruinele unor alte biserici  încă necunoscute.

Cu toate că cel care a ctitorit-o este Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu a fost cel care i-a ridicat pridvorul şi turla, dar şi cea mai importantă operă a acesteia – catapeteasma. Încă de la intrare putem observa urmele celui care a  construit o parte din elementele sale esenţiale, pe ușă fiind inscripţionate următoarele cuvinte scrise în limba slavonă: “Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”.

Chiar dacă Mănăstirea Arnota nu este o construcţie prea mare, în realitate aceasta îşi păstrează şi astăzi arhitectura destul de simplă, având o turlă destul de înaltă, un pridvor în care elementele structurale conserva stilul brâncovenesc. Picturile sale o disting a fi printre cele mai interesante şi valoroase mânăstiri din ţară.

Obiective principale de vizitat la Mănăstirea Arnota:

În interiorul Mănăstirii Arnota se află mormântul lui Matei Basarab.

Adresa Mănăstirea Arnota din satul Bistrița:

Localitate: satul Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea

Strada:  –

GPS: 45.196676,  24.044695

Cum se ajunge la Mănăstirea Arnota:

Folosiți DN Râmnicu Vâlcea – Targu Jiu.

Un alt reper pe care îl puteți lua în considerare,  este că la Arnota se  poate ajunge dinspre Mânăstirea Bistrița, pe un drum de piatră, dupa o distanță de 6 kilometri

Manastirea Bistrita este situata in satul Bistrita, apartinand de comuna Costesti, din judetul Valcea

Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul.

Biserica actuala este construita in stil neogotic, cu dimensiuni generoase, avand aspect de catedrala.

Printre elementele decorative valoroase din interior se remarca icoana cu sase fete, pictata de un calugar in 1833, reprezentand pe o parte pe Iisus Hristos, Sfanta Maria si Sfantul Ion, iar pe cealalta parte pe sfintii mucenici Vasile, Grigore si Ioan.

În 1509, Mihnea Vodă a distrus mănăstirea din temelii. Documentele vremii atestă faptul că Mihnea Vodă lupta împotriva Craioveștilor şi a mănăstirii lor. Mănăstirea a fost refăcută tot de către boierii Craioveşti, între anii 1515-1519, în timpul lui Neagoe Basarab.

Până în 1948, aici au funcționat diferite școli, mai ales pentru fete. Între anii 1877 – 1888, în timpul Războiului de independență, în mănăstire a funcționat un spital militar, iar între anii 1883 – 1898, o școală militară. În mănăstire a mai existat un atelier faimos pentru confecționarea covoarelor “persane” şi un dispensar.

Bine de stiut:

Din 2003 s-a deschis in incinta manastirii Bistrita un Muzeu al tiparului si cartii bisericesti valcene, precum si un atelier de pictura bisericeasca neobizantina.

În mânăstire sunt organizate simpozioane, conferinte, cursuri pentru pregatirea ghizilor si alte evenimente cultural-religioase.

Obiective principale de vizitat la Manastirea Bistrita:

In interior se afla si moastele Sfantului Grigore Decapolitul (sfant ce a trait in Asia Mica in jurul anului 780 d. Hr.), aduse aici de catre Barbu Craiovescu, la scurt timp de la ctitorire. In anii domniei lui Constantin Serban, zis Carnul (1654-1658), soția voievodului, doamna Balasa, a comandat mesterilor argintari brasoveni o racla aurita in care s-au asezat Sfintele moaste ale Sf. Grigore Decapolitul. Racla a fost din nou aurita in anul 2005.

Muzeul Trovantilor se gaseste pe D.N. 67, Ramnicu Valcea, la intrare in comuna Costesti.Asociatia Kogayon, a luat in custodie aria naturala protejata Muzeul Trovantilor.

Rezervatia a fost infiintata pe baza Avizului Academiei Romane, eliberat de catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, sub numarul B 1125 / 05 aprilie 2005 si se extinde pe o suprafata de 1,1 hectare.

Trovantii se afla pe lista geotopurilor din Romania, au fost descoperiti in 1994 de un grup de arheologi.

Unele documente spun ca, in urma cu peste sase milioane de ani, zona pe care este amplasat in prezent muzeul arata cu totul diferit fata de azi. Se spune ca spatiul respectiv era ocupat de o delta, iar actuala cariera s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de pe continent.

Oamenii locului au creat un mit despre “pietrele care cresc” sau “pietrele vii”. Batranii spun ca pietrele se nasc si cresc dupa fiecare ploaie. Unii le atribuie energii negative.

Bine de stiut:

Termenul “trovant” este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea “Tertiarul din Oltenia, 1907″.